Indicatii privind ingrijirea maternologica
2010-2020,  Articole

Indicații privind îngrijirea maternologică a mamei

Îngrijirea maternologică are drept obiective principale dificultatea maternă și, strâns legată de aceasta, problematica nașterii psihice și dezvoltarea copilului. Este un dublu obiectiv medical pe care specialiștii în maternologie trebuie să îl urmărească.

Îngrijirea maternității psihice

În general, maternitatea psihică este încă ignorată. Maternitatea umană nu poate să fie redusă la un model animal (instinct sau programare genetică). Ea nu poate fi omisă în toate cazurile de disfuncții biologice sau psihice care recurg la fertilizări sau la adopție. Maternitatea psihică este încă larg ignorată în practicile medico-sociale, care au ca primă preocupare exclusivă copilul.

Conceptul de maternitate psihică a fost necesar pentru a răspunde unor dimensiuni care nu au fost luate în considerare de teoriile despre maternitate, și anume:

  1. Maternitatea libidinală, teorie psihinalitică bazată pe conceptul feminin de castrare, cu dorința de a avea un copil de la tată, care duce la a dori un copil ca și compensare falică.
  2. Maternitatea, termen creat de  P.C. Racamier, reduce maternitatea la o „criză” care va izbucni ca și cea a adolescenței.
  3. Maternitatea automată, teorie comportamentalistă anexată în mare parte maternității și relației mamă copil a unui program genetic determinat. Din partea bebelușului, vom descoperi un atașament programt (concept etologic) și abilități timpurii; din partea mamei mamei ar exista o programare genetică a maternității; cojuncția acestor dispoziții duc la implementarea interacțiunilor.

Conceptul de maternitate psihică este deopotrivă mai aproape de ceea ce Winnicott numea preocupare maternă primară, care  extinde câmpul până la conceperea maternității umane în sine și în toată specificitatea sa. Într-adevăr, maternitatea psihică intervine în tot ceea ce afectează maternitatea umană, care nu poate să fie redusă niciodată la suportul biologic, indiferent care ar fi importanța sa în altă parte.

De aici este necesară luarea în considerare a maternității psihice în toate actele ce intervin asupra maternității: de la fertilizare la încetarea voluntară a sarcinii, de la sarcină la naștere, de la crearea legăturii materne cu dezvoltarea copilului. În mod similar, domeniul maternității psihice se articulează cu întrebarea tatălui: atât tatăl mamei care intervine la nivelul maternogenezei, în timp ce tatăl copilului trebuie considerat partenerul ei în maternitatea sa psihică.

Maladiile nașterii psihice

Practica maternologiei a scos la iveală treptat realitatea maladiilor legate de naștere, adică tulburări grave de dezvoltare ale copilul. Acestea pot fi atât de grave încât să îi pună viața în pericol dacă nu se poate efecta naștere lui psihică, care este complementul esențial al nașterii sale fizice în lume. Venirea pe lume nu este doar fizică, ci presupune o adevărată revizuire psihică asigurată în mare parte de relația maternă.

Drept consecință, s-au delimitat prin studiu câmpul semiologic și nosografic al maladiilor nașterii psihice la copil. Distingem în acest moment șase mari categorii de maladii ale nașterii: regresia fetală, suspensie natală amorfă, prăbușirea infantilă (marasm), pre-autism, opoziție natală activă, opoziție natală pasivă.

Evident, este de dorit să se intervină înainte să apară aceste maladii ale nașterii și să se recunoască la nivel semiologic semnele acestora. Precocitatea diagnosticului joacă un rol important în favoarea copilului și este un element esențial al terapiei.  Acesta este motivul pentru care trebuie să avem grijă să nu identificăm pur și simplu dificultățile sau riscurile materne aparente. Adesea, diagnosticul de dificultate maternă începe cu diagnosticul dificultății de naștere a bebelușului.

În sfârșit, trebuie subliniat faptul că legătura mamă-copil nu este doar o legătură de asistare a bebelușului față de dezvoltarea sa sau față de lucrurile pe care el este incapabil în acel moment să le facă. Este o legătură natală, adică respunde necesității nașterii psihice. Sănătatea bebelușului nu ține numai de absența maladiilor, ci și de modul în care el dobândește mijloacele nașterii psihice. Rezultatul va fi o forță nativă, pe care noțiunea de reziliență o traduce parțial. Prin urmare, patologia timpurie a legăturii mamă-copil necesită o abordare clinică și îngrijire pentru maladiile nașterii.   

Traducere: Oana Bunescu din Indication du soin

Te poate interesa și: NATURA ÎNGRIJIRII. ÎNGRIJIREA MATERNOLOGICĂ ȘI CARACTERISTICILE SALE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *